×
Meniu

Istoria

Scurt istoric: Spitalul raional Teleneşti

Istoria acordării asistenţei medicale populaţiei din raionul Teleneşti începe cu 1892, anul deschiderii în localitate a primului punct medical. Unitatea de acordare a asistenţei medicale dispunea de trei paturi şi era parte componentă a Spitalului de zemstvă Orhei. Serviciile medicale erau prestate de persoane de etnie rusă, care aveau studii medii speciale în domeniu. În cazuri de necesitate, bolnavii erau consultaţi de medicul de la Spitalul de zemstvă. În localităţile rurale ale sectorului Teleneşti asistenţa medicală era acordată de persoane fără studii de specialitate. În luna octombrie 1917, în cladirea Jandarmeriei din tîrgul Teleneşti a fost deschis un spital privat, cu 20 de paturi. Drept confirmare poate servi cartea „Drumuri basarabene” de Mihail Sadoveanu. Scriitorul a vizitat Teleneştii în vara anului 1918, specificînd în cartea nominalizată că „Tîrgul… pare o aşezare veche de piatră, cu uliţe liniştite, cu cinstită rînduială. Stînd pe terasa ruinată a spitalului, priveam pe costişă, în faţa luminilor marunţite”. Sediul fostei Jandarmerii s-a pastrat pîna în prezent. Actualmente aici se afla Muzeul de Istorie şi Etnografie.

La Teleneşti, asistenţa medicală calificată a început să fie acordată de medicul I. Tatarkovschi. În primavara anului 1944, în conformitate cu Hotărîrea Ministerului Sănătăţii al RSSM, în orăşelul Teleneşti a fost fondat Spitalul raional, finanţat din Bugetul de Stat. În cadrul spitalului au fost create secţiile de Chirurgie, Pediatrie şi de Boli Contagioase. De asemenea, şi-a început activitatea Maternitatea. Funcţia de medic-şef al instituţiei era exercitată pe atunci de chirurgul H.Lozarovici. În cadrul spitalului mai activau terapeutul A.Broitman, pediatrul E.Iacubovskaia şi I. Goifman, obstetrician-ginecolog.

În acelaşi timp, în teritoriul raionului au fost deschise spitale de circumscripţie la Căzăneşti, Mîndreşti şi Brînzeni. Treptat s-a îmbunătăţit baza tehnico-materială a instituţiei raionale, fiind construit blocul terapeutic. Astfel, a fost majorat numărul de paturi spitaliceşti pînă la o sută de unităţi. În anul 1963, odată cu reorganizarea structurii teritorial-administrative, spitalul raional a devenit unul de sector, parte componentă a spitalului raional Lazovsc (azi Sîngerei).

Din  27 decembrie 1966 sectorul Teleneşti a fost transformat în raion şi spitalul şi-a recăpătat statulul de instituţie raională. La 1 ianuarie 1970 Spitalul raional Teleneşti era dotat cu 150 de patruri. Spitalul de circumscripţie Sărătenii Vechi avea 100 de paturi. Instituţia similara de la Căzăneşti era dotată cu 70 de paturi. Spitalul din Mîndreşti avea 80 de paturi. Cele din Brînzenii-Noi şi Budăi dispuneau de cite 35 de paturi, iar unitatea medicală de la Leuşeni – de 25 de paturi. De la 1 decembrie 1999 spitalele iar au fost reorganizate în instituţii de sector. Astfel, la Teleneşti a fost micşorat numărul paturilor spitaliceşti de la 340 pînă la 240. De asemenea, au fost instituite Secţia Consultativă, Centrul Medicilor de Familie, Secţia de Asistență Medicală Urgentă, Centrul de Medicină Preventivă şi centrele rurale de sănătate. La 1 ianuarie 2000 în cadrul Spitalului raional Teleneşti activau 61 de medici şi 185 de asistenţi medicali. Instituţia dispunea de secţiile: Terapie Generală (55 de paturi), Maternitate şi Ginecologie (50 de paturi), Chirurgie Urgentă (40 de paturi), Pediatrie (20 de paturi), Boli Contagioase (15 patruri), Reanimare (3 paturi), precum  şi Geriatrie (60 de paturi), cu sediul la Sărătenii Vechi. Din decembrie 2003 Spitalul de sector este reorganizat în Instituţia Medico-Sanitară Publică (IMPS) Spitalul Raional Teleneşti, avînd drept scop protecţia sănătăţii populaţiei, profilaxia, diagnosticarea, tratamentul şi reabilitarea bolnavilor, conform programului asigurărilor medicale obligatorii.

În cadrul instituţiilor curative din teritoriu au activat pe parcursul anilor medici originari din partea locului, bine cunoscuti atît în Republica Moldova, cît şi peste hotarele ei. Printre aceştia se numară Nicolae Anestiadi (1916-1968), originar din satul Sărătenii Vechi, doctor habilitat, profesor, care a activat la Catedra Chirurgie Facultativă din cadrul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. Originari din aceeaşi localitate sunt: doctorul habilitat, academicianul Vasile Anestiadi şi Ştefan Vitrilă, doctor habilitat, profesor la Institutul Central de Traumatologie şi Ortopedie din Moscova. Originari din satul Mîndreşti sunt: Tudor Gheorghiţă, doctor habilitat, profesor la Cateda Microbilologie la Univesitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţeanu” din RM, şi Ştefan Gheorghiţă, doctor în medicină, director Centrul Naţional SIDA. În oraşul Teleneşti s-au născut Vadim Hotineanu, doctor habilitat, profesor, Categra Chirurgie Facultativă, şi Mihai Hotineanu, doctor în ştiinţe medicale, profesor, Catedra Psihiatrie, ambele catedre din cadrul Univesităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţeanu” din Republica Moldova.

(Pagina a fost realizată după lucrările cronicarului teleneștean Naie Rotaru)